3. Configurarea rulării aplicațiilor¶

Modul în care o aplicație rulează este configurabil. Adică informațiile afișate, interfața expusă utilizatorului și opțiunile permise utilizatorului pot varia de la o rulare la altă rulare. Mai mult, o aplicație care rulează (un proces) poate să își modifice comportamentul în timpul rulării.

Configurarea unei aplicații se realizează în diferite moduri.

3.1. Configurarea prin argumente¶

O aplicație se comportă diferit prin transmiterea de opțiuni și argumente în linia de comandă.

De exemplu, utilitarul ls, la fel ca majoritatea utilitarelor în linia de comandă, are comportament diferit în funcție de opțiuni, ca mai jos:

student@uso:~$ ls
Desktop  Documents  Downloads  examples.desktop  Music  Pictures  Public  snap  Templates  uso.git  Videos  vm-actions-log.txt

student@uso:~$ ls -F
Desktop/  Documents/  Downloads/  examples.desktop  Music/  Pictures/  Public/  snap/  Templates/  uso.git/  Videos/  vm-actions-log.txt

student@uso:~$ ls -l
total 60
drwxr-xr-x  2 student student 4096 Aug  6  2018 Desktop
drwxr-xr-x  3 student student 4096 Aug 20  2018 Documents
drwxr-xr-x  2 student student 4096 Aug  6  2018 Downloads
-rw-r--r--  1 student student 8980 Aug  6  2018 examples.desktop
drwxr-xr-x  2 student student 4096 Aug  6  2018 Music
drwxr-xr-x  3 student student 4096 Aug 25 21:01 Pictures
drwxr-xr-x  2 student student 4096 Aug  6  2018 Public
drwxr-xr-x  3 student student 4096 Aug  8 09:02 snap
drwxr-xr-x  2 student student 4096 Aug  6  2018 Templates
drwxr-xr-x 14 student student 4096 Aug 20  2018 uso.git
drwxr-xr-x  2 student student 4096 Aug  6  2018 Videos
-rw-r--r--  1 student student 4827 Aug 21  2018 vm-actions-log.txt

La o rulare simplă a comenzii ls, se afișează conținutul directorului curent. Opțiunea -F adaugă un sufix specific intrărilor pentru a indica tipul lor; de exemplu / (slash) în cazul directoarelor. Opțiunea -l afișează detalii despre intrări.

La fel, dacă folosim comanda emacs, pornim aplicația Emacs (în mediul grafic). Pe când dacă folosim comanda emacs -nw, aplicația va porni în consolă, cu interfața în linia de comandă 1.

Important

Pentru a afla argumentele posibile ale unei comenzi cel mai adesea vom folosi pagina de manual a acelui utilitar. De exemplu, pentru a afla argumentele posibile ale comenzii ls, vom folosi comanda man ls pentru a deschide pagina de manual a utilitarului ls. Mai multe informații despre folosirea paginilor de manual se găsesc în TODO (referință la capitolul de linia de comandă).

3.1.1. Exerciții¶

O aplicație poate fi pornită cu argumente în interfața grafică folosind combinația de taste Alt+F2.

Folosiți Alt+F2 și porniți aplicația gedit ca să deschidă fișierul .bashrc.

Folosiți Alt+F2 și porniți aplicația gedit ca să deschidă fișierul .bashrc la linia 90.

3.2. Configurarea prin fișiere de configurare¶

Fișierele de configurare ale unei aplicații modifică funcționarea acesteia.

De exemplu, shellul Bash este configurat în fișiere de configurare precum /etc/profile, /etc/bash.bashrc, ~/.profile, ~/.bashrc. Editorul Vim este configurat în /etc/vim/vimrc și ~/.vimrc. Browserul web Firefox are fișiere de configurare în directorul ~/.mozilla/. În Linux, multe aplicații au fișiere de configurare în subdirectoare din directorul ~/.config/.

Fișierele de configurare sunt adesea text și pot fi modificate cu ajutorul unui editor. Altfel, sunt modificate de obicei din cadrul aplicației sau cu o aplicație auxiliară de configurare 2.

3.2.1. Inspectarea fișierelor de configurare¶

Urmăriți conținutul fișierelor de configurare ~/.gitconfig, ~/.vimrc, ~/.tmux.conf. Aceste fișiere sunt folosite, respectiv, pentru a configura Git, Vim sau tmux. Nu ne interesează aici să înțelegem conținutul acestor fișiere de configurare; doar le avem în vedere ca exemple reale de fișiere de configurare.

Fișierele de configurare pot fi editate cu un editor. Alternativ, pot fi editate cu ajutorul unui utilitar dedicat, precum e cazul Git, ca mai jos:

student@uso:~$ cat .gitconfig
[color]
    ui = auto
[user]
    name = Student USO VM User
    email = student@stud.acs.upb.ro
student@uso:~$ git config --global user.email student@example.com
student@uso:~$ cat .gitconfig
[color]
    ui = auto
[user]
    name = Student USO VM User
    email = student@example.com

Mai sus am folosit comanda git config cu opțiunea --global pentru a modifica fișierul global de configurare ~/.gitconfig.

3.2.2. Exercițiu: Modificarea unui fișiere de configurare¶

Dorim să configurăm o aplicație din fișierul de configurare. O aplicație simplă este editorul Nano, care funcționează în linia de comandă, și îl vom folosi pe acesta. Configurarea editorului Nano se face în fișierul ~/.nanorc.

Editați (și creați dacă este cazul) fișierul ~/.nanorc. Puteți folosi chiar Nano ca editor. Configurați Nano să afișeze numărul liniilor, prin adăugarea următoarei linii în fișierul ~/.nanorc:

set linenumbers

Salvați fișierul. Porniți editorul Nano (folosind comanda nano) și verificați că sunt afișate numerele liniilor.

Adăugați în fișierul de configurare ~/.nanorc opțiunea pentru a permite indentarea automată (autoindent). Găsiți opțiunea în pagina de manual (man nanorc). Creați în Nano un fișier cod sursă C în care verificați adăugarea opțiunii.

3.2.3. Exercițiu: Configurarea clientului SSH¶

Configurați utilitarul ssh (client SSH), astfel încât folosirea comenzii ssh fav să însemne conectarea la un cont la distanță SSH la care aveți acces 4.

Pentru studenții de la ACS, UPB:

Dacă sunteți student la ACS, UPB, vă puteți conecta, de exemplu, la contul vostru UPB de pe sistemul fep.grid.pub.ro. De exemplu, autorul acestui capitol se poate conecta la contul razvan.deaconescu pe sistemul fep.grid.pub.ro.

Configurarea clientului SSH se realizează în fișierul ~/.ssh/config. Vedeți și exemplul de aici.

3.3. Configurarea din aplicație¶

Modul în care rulează o aplicație poate fi configurat direct din aplicație.

De exemplu, în cadrul interfeței browserului web Firefox, putem modifica pagina de start, sau putem activa anumite pluginuri, sau putem personaliza dispunerea meniurilor sau fonturile folosite. Aceste opțiuni sunt frecvente în majoritatea aplicațiilor grafice.

3.3.1. Exerciții¶

Porniți editorul Gedit și configurați-l, din aplicație (mediu grafic), să afișeze numărul liniilor editate.

Configurați editorul Gedit să folosească fundal închis (dark background).

Porniți browserul de sistem de fișiere Nautilus. Configurați-l din aplicație (mediu grafic) pentru a afișa conținutul în formă de listă, nu în formă de icon (tile).

Configurați browserul Nautilus să deschidă un fișier / director la un singur click, nu la două clickuri.

3.4. Configurarea cu variabile de mediu¶

O variabilă de mediu (environment variable) este o valoare care poate fi configurată la pornirea unui proces sau în timpul rulării sale pentru a afecta comportamentul procesului.

De exemplu, utilitarele wget și curl, clienți web, folosesc variabilele de mediu http_proxy și https_proxy pentru a folosi un proxy web 3. Shellul folosește o serie de variabile de mediu pentru a configura funcționarea sa și modul în care pornește alte aplicații. De exemplu, variabila de mediu PATH reține căile unde shellul caută fișierul executabil corespunzător unei comenzi.

3.4.1. Folosirea de varabile de mediu¶

Putem modifica ordinea afișată de utilitare de afișare (precum ls) folosind variabila de mediu LC_ALL, ca mai jos:

student@uso:~$ LC_ALL=en_US.UTF-8 ls
Desktop  Documents  Downloads  examples.desktop  Music  Pictures  Public  snap  Templates  test.c  uso.git  Videos  vm-actions-log.txt

student@uso:~$ LC_ALL=POSIX ls
Desktop  Documents  Downloads  Music  Pictures  Public  Templates  Videos  examples.desktop  snap  test.c  uso.git  vm-actions-log.txt

Atunci când variabila de mediul LC_ALL folosește valoarea en_US.UTF-8, se afișează intrările în ordine alfabetică, indiferent dacă numele acestora începe cu literă mare sau literă mică. Atunci când folosește valoarea POSIX, se afișează întâi intrările al căror nume începe cu literă mare.

Note

În exemplele de comenzi de mai sus variabila de mediu LC_ALL este modificată doar la nivelul comenzii ls. La nevoie această variabilă se poate definiela nivelul întregului shell. În plus, o astfel de variabilă poate fi definită în mod persistent, într-un fișier de configurare al shellului; în felul acesta, orice proces shell nou pornit va avea acea variabilă definită. Dacă e cazul: Mai multe informații despre variabile de mediu se găsesc în TODO (referință la capitolul de linia de comandă).

Note de subsol

1: Pentru a închide editorul Emacs (pornit fie în mediul grafic, fie în consolă) folosim combinația de taste specifică pentru oprirea aplicației: Ctrl+x urmat de Ctrl+c.
2: În Windows, echivalentul fișierelor de configurare este Windows Registry.
3: Un proxy web este o stație internemediară în comunicația web din Internet. Un proxy web este folosit pentru monitorizarea traficului, pentru a stoca informații local și a reduce încărcara traficului sau pentru anonimizare. Ceva mai detaliat este prezentată folosirea unui proxy web în TODO (referință la secțiunea de proxy web din capitolul “Conectarea la Internet”).
4: Secțiunea TODO (referință la secțiunea “Configurarea scurtăturilor SSH”) prezintă un scenariu similar pentru folosirea unei scurtături SSH.