7. Alternative la instalarea și dezinstalarea aplicațiilor

Așa cum am văzut în secțiunea Instalarea și dezinstalarea aplicațiilor, distribuțiile Linux dispun de un sistem de gestiune a pachetelor software ((software) package management system). Acesta oferă unul sau mai multe depozite de pachete (repository) și utilitare specializate pentru gestiunea acestora (precum apt pe distribuțiile bazate pe Debian). Cu ajutorul acestor utilitare instalăm pachete din repository, sau le dezinstalăm.

Folosirea unui sistem de gestiune a pachetelor ușurează experiența utilizatorului. Utilizatorul nu mai trebuie să caute pe Internet un pachet, nu mai trebuie să se asigure că este versiunea compatibilă; sistemul de gestiune face aceste lucruri pentru utilizator.

Cu toate acestea, sistemul de gestiune a pachetelor specific distribuției are dezavantaje:

  • Un pachet căutat nu se găsește în depozit din diferite rațiuni: nu este compatibil cu alte pachete, are probleme de licențiere sau, pur și simplu, nu a fost adăugat de distribuție.

  • O versiune mai actuală a pachetului, necesară utilizatorului, nu se găsește în depozit.

  • Instalarea unei versiuni mai noi a pachetului, dintr-un alt depozit, poate produce probleme de dependență cu alte pachete instalate.

  • Actualizarea unui pachet poate necesita actualizarea multor pachete sau chiar a întregii distribuții.

De aceea, există alte moduri de a instala aplicații necesare utilizatorului:

  1. Instalarea unui aplicații manual, direct de la furnizorul acestuia, prin descărcarea pachetului software corespunzător și instalarea sa.

  2. Instalarea unei aplicații din surse.

  3. Folosirea unor sisteme alternative de gestiune a pachetelor.

Instalarea manuală sau din surse a unei aplicații (opțiunea 1 și opțiunea 2) sunt operații mai complicate care nu mențin avantajele sistemului de gestiune al pachetelor. De aceea, din punctul de vedere al ușurinței instalării, dezinstalării și gestiunii aplicațiilor, este de preferat să folosim opțiunea 3, adică sisteme alternative de gestiune a pachetelor. Sistemele alternative de gestiune a pachetelor oferă o interfață similară cu sistemele de gestiune a pachetelor specifice distribuției fără dezavantajele acestora. Sisteme alternative sunt Snap, Flatpak, AppImage. Aici vom folosi Snap; interfața de folosire este, însă, similară pentru Flatpak și AppImage 1; mai mult, este apropiată de utilitare de gestiune a pachetelor (precum apt).

7.1. Instalarea folosind Snap

Utilitarul pdftk, pentru gestiunea fișierelor PDF, nu se găsește în depozitul distribuției Ubuntu. Dar se găsește în repository-ul Snap.

7.1.1. Instalarea folosind interfața grafică

În Ubuntu, instalarea pachetelor Snap poate fi făcută din interfața grafică folosind aplicația Ubuntu Software (GNOME Software) la fel ca în cazul pachetelor standard Ubuntu, cum am văzut în secțiunea Gestiunea pachetelor din interfața grafică. La fel ca în cazul pachetelor standard Ubuntu, căutăm numele aplicației și ajungem în fereastra de instalare. În cazul utilitarul pdftk, fereastra de instalare din Ubuntu Software va fi ca în imaginea de mai jos:

pdftk în Ubuntu Software

Observăm, în fereastră de instalare, că pachetul se găsește în depozitul Snap (Snap Store) 2. Observăm că pachetul este proprietar (proprietary), adică nu este open source, motiv probabil pentru care nu se găsește în depozitul standard Ubuntu.

7.1.2. Instalarea folosind interfața în linia de comandă

Similar utilitarului apt, Snap oferă utilitarul snap pentru instalarea, dezinstalarea și gestiunea pachetelor în linia de comandă. Astfel, pentru a instala pachetul pdftk folosim comanda:

student@uso:~$ sudo snap install pdftk
[sudo] password for student:
pdftk 2.02-4 from Scott Moser (smoser) installed

Acum pachetul pdftk este instalat 3. Un mod simplu de a verifica acest lucru este prin folosirea comenzii pdftk:

student@uso:~$ pdftk
SYNOPSIS
       pdftk <input PDF files | - | PROMPT>
        [ input_pw <input PDF owner passwords | PROMPT> ]
        [ <operation> <operation arguments> ]
[...]

7.2. Căutarea unui pachet Snap

Atunci când căutăm un anumit pachet Snap, avem două opțiuni:

  1. Folosim interfața grafică, prin intermediul aplicației Ubuntu Software, așa cum am văzut în secțiunea Identificarea unei aplicații de instalat.

  2. Folosim linia de comandă, ca mai jos:

    student@uso:~$ snap search skype
Name            Version                 Publisher   Notes    Summary
skype           8.64.0.81               skype✓      classic  One Skype for all your devices. New features. New look. All Skype.
audio-recorder  3.0.5+rev1432+pkg-7b07  brlin       -        A free audio-recorder for Linux (EXTREMELY BUGGY)
guvcview        2.0.6+pkg-f796          brlin       -        A simple v4l2 full-featured video grabber
spreedme        0.29.5snap1             nextcloud✓  -        Spreed.ME audio/video calls and conferences feature for the Nextcloud Snap
ramboxpro       1.3.2                   ramboxapp✓  -        Rambox Pro
fakecam         2.0.0                   diddledan   -        Fakecam

    În comanda de mai sus am căutat pachetele care sunt relevante pentru șirul de căutare skype. Am obținut pachetul skype și alte pachete apropiate.

7.3. Gestiunea pachetelor Snap

7.3.1. Listarea pachetelor Snap

Pentru a valida instalarea pachetelor Snap, listăm pachetele instalate folosind comanda:

student@uso:~$ snap list
Name                  Version                     Rev   Tracking         Publisher   Notes
core                  16-2.46.1                   9993  latest/stable    canonical✓  core
core18                20200724                    1885  latest/stable    canonical✓  base
gnome-3-26-1604       3.26.0.20200529             100   latest/stable/…  canonical✓  -
gnome-3-28-1804       3.28.0-17-gde3d74c.de3d74c  128   latest/stable    canonical✓  -
gnome-3-34-1804       0+git.3009fc7               36    latest/stable    canonical✓  -
gnome-calculator      3.38.0+git7.c840c69c        826   latest/stable/…  canonical✓  -
gnome-characters      v3.34.0+git9.eeab5f2        570   latest/stable/…  canonical✓  -
gnome-logs            3.34.0                      100   latest/stable/…  canonical✓  -
gnome-system-monitor  3.36.0-12-g35f88a56d7       148   latest/stable/…  canonical✓  -
gtk-common-themes     0.1-36-gc75f853             1506  latest/stable/…  canonical✓  -
pdftk                 2.02-4                      9     latest/stable    smoser      -

Comanda snap list afișează pachetele Snap instalate pe sistem și versiunea acestora.

Dacă dorim să afișăm informații despre un pachet Snap, indiferent dacă este instalat sau nu, folosim comanda:

student@uso:~$ snap info rambox
name:      rambox
summary:   Rambox CE
publisher: Rambox (ramboxapp✓)
store-url: https://snapcraft.io/rambox
contact:   https://github.com/ramboxapp/community-edition/issues
[...]

7.3.2. Dezinstalarea unui pachet Snap

Pentru a dezinstala un pachet Snap, folosim o comandă de forma:

student@uso:~$ sudo snap remove pdftk
[sudo] password for student:
pdftk removed

În comanda de mai sus, am dezinstalat aplicația pdftk.

7.4. Exerciții: Instalare folosind Snap

Folosiți Snap pentru a instala aplicațiile:

  • Skype

  • Spotify

  • Visual Studio Code

  • Discord

Verificați instalarea aplicațiilor prin listarea aplicațiilor instalate. Porniți aplicațiile din interfața grafică.

Dezinstalați aplicația Spotify. Verificați că aplicația nu mai este instalată.

7.5. Instalarea manuală a unei aplicații

Uneori pachetele nu se găsesc nici în depozitul standard de pachete al distribuției, nici într-un repository Snap (sau Flatpak sau AppImage). În acest caz trebuie să recurgem la instalarea manuală a acestora.

7.5.1. Instalarea unui pachet standard de la furnizor

Un pachet se poate instala direct de la furnizorul aplicației. În mod tipic, furnizorul are un pachet în formatul distribuției (.deb sau .rpm) care poate fi descărcat și instalat.

De exemplu, dacă dorim să instalăm aplicația Teams (de la Microsoft) pe o distribuție Ubuntu, vom descărca pachetul format .deb folosind pagina de download Teams. Pachetul poate fi instalat în momentul descărcării folosind opțiunea Software Install ca în imaginea de mai jos:

Desărcare și instalare Teams

Această opțiune duce la pornirea interfeței grafice de instalare a pachetului, ca în imaginea de mai jos:

Instalare Teams din modul grafic

Alternativa este descărcarea pachetului și instalarea sa folosind comanda dpkg:

student@uso:~$ sudo dpkg -i ~/Downloads/teams_1.3.00.16851_amd64.deb

Comanda de mai sus duce la instalarea pachetului teams, presupunând că fișierul format .deb se găsește în directorul ~/Downloads.

În urma instalării din interfața grafică sau interfața în linia de comandă, aplicația Teams este acum disponibilă și poate fi pornită. Comanda corespunzătoare este teams.

7.5.2. Instalarea din arhivă / executabil

Alteori producătorul aplicației nu oferă un pachet în formatul distribuției. Formatul oferit este al unei arhive sau al unui executabil sau al unui script de instalare. În oricare situație, instalarea este specifică aplicației.

De exemplu, în cazul aplicației IDA, versiunea freeware a acesteia presupune descărcarea unui pachet specific (custom) de la pagina de download IDA Freeware. Putem descărca acest pachet direct în linia de comandă, folosind utilitarul wget:

student@uso:~/Downloads$ wget https://out7.hex-rays.com/files/idafree70_linux.run
[...]
2020-09-26 22:38:36 (11.8 MB/s) - ‘idafree70_linux.run’ saved [47645071/47645071]

Fișierul idafree70_linux.run a fost salvat în directorul curent, adică în ~/Downloads/:

student@uso:~/Downloads$ ls
idafree70_linux.run  opensc-0.20.0  opensc-0.20.0.tar.gz

Extensia .run a pachetului este un indiciu că acesta trebuie rulat în forma unui script. Înainte de a rula scriptul, trebuie să îi acordăm permisiuni de execuție folosind comanda chmod:

student@uso:~/Downloads$ chmod a+x idafree70_linux.run

În urma comenzii de mai sus, fișierul idafree70_linux.run este executabil 4. Pentru rularea scriptului (și, astfel, instalarea pachetului) rulăm comanda:

student@uso:~/Downloads$ sudo ./idafree70_linux.run
----------------------------------------------------------------------------
Welcome to the IDA Freeware 7.0 Setup Wizard.
[...]
Do you accept this license? [y/n]: y
[...]
Installation Directory [/opt/idafree-7.0]:
[...]
Do you want to continue? [Y/n]: Y
[...]
Setup has finished installing IDA Freeware 7.0 on your computer.

În urma rulării comenzii de mai sus și furnizării răspunsurilor la întrebările din prompt, aplicația IDA este instalată în directorul /opt/idafree-7.0. Poate fi pornită folosind combinația de taste Alt+F2 sau din linia de comandă:

student@uso:~$ /opt/idafree-7.0/ida64

Important

Dezavantajul instalării specifice unei aplicații, dintr-o arhivă sau un executabil, este că nu este integrată cu sistemul de pachete al distribuție. Din acest motiv nu poate fi ușor dezinstalată, actualizată și nu este instalată într-un mod în care poate fi ușor pornită. Așa cum observăm și din instalarea aplicației IDA, pentru pornirea sa trebuie să furnizăm calea completă către executabil, în loc de folosirea unei comenzi simple.

Note de subsol

1

Comparații între Snap, Flatpak și AppImage găsiți pe Internet: https://linuxhint.com/snap_vs_flatpak_vs_appimage/, https://ostechnix.com/linux-package-managers-compared-appimage-vs-snap-vs-flatpak/.

2

Un pachet se poate găsi și în depozitul standard de pachete și în Snap. Interfața grafică a aplicației Ubuntu Software precizează acest lucru. Utilizatorul poate opta pentru unul dintre cele două pachetet. În general pachetele din Snap sunt mai noi; dacă utilizatorul urmărește versiuni mai actuale, va folosi Snap.

3

Un pachet Snap este de tipul all-in-one, adică dispune de toate fișierele necesare pentru a rula, nu are dependențe de alte pachete.

4

Vom prezenta mai multe despre permisiuni pe fișiere, inclusiv permisiuni de execuție, în capitolul despre utilizatori.